Criterii de întocmire şi evaluare a portofoliului pentru absolvenţii
Modulului Psihopedagogic din ciclul de licenţă, în sistemul Bologna
1. Criterii de întocmire a portofoliului
Portofoliul, instrument de evaluare complex, reprezintă o alternativă la testele standardizate, permiţând emiterea unei judecăţi de valoare bazată pe un ansamblu de rezultate, reflectând complexitatea evoluţiei persoanei care întocmeşte portofoliul.Putem schiţa o proiecţie a unui potenţial portofoliu, axându-ne pe următoarele direcţii:
1.Documente şcolare obligatorii: planificări anuale şi semestriale, planificări la discipline opţionale, programe analitice, legi şi ordine ale M.E.C.T.S. ce configurează legislaţia actuală în învăţământ, procese verbale ale Comisiei Metodice şi ale Comisiei Diriginţilor, schema cadru pentru un caiet (dosar) al dirigintelui şi altele similare.
2.Date extrase din instrumentele de evaluare formalizate sau non-formalizate.
Din prima categorie fac parte testele de cunoştinţe / grilele / chestionarele întocmite şi administrate sub forma itemilor:
-itemi obiectivi (cu alegere duală, de tip pereche, cu alegere multipla);
-itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt şi de completare).
Din a doua categorie fac parte instrumentele de evaluare non-formalizate: referate, fişe de documentare, eseuri (itemi subiectivi),fise de activitate experimentala, ş.a.m.d.
Aceste instrumente se elaborează de către student, independent sau sub coordonarea cadrului didactic titular al Didacticii Specialităţii sau mentorului de practică pedagogică şi se aplică de către acesta la practica pedagogică sau se analizează ca produse ale activităţii de seminar la disciplina Didactica Specialităţii, sub formă de teste iniţiale, de progres şi sumative. Studentul evidenţiază în portofoliul sau astfel de teste, fiind capabil să interpreteze comparativ rezultatele şi să evidenţieze dominanta acestora.
3.Aspecte derivate din activitatea studentului la practica pedagogică:
a) observaţii privind activitatea independentă a elevilor şi maniera în care studentul efectuează aceste observaţii, fineţea acestora, gradul de asumare a răspunderii ca viitor profesor;
b) cercetarea şi caracterizarea atitudinii elevilor faţă de disciplina "Chimie" şi faţă de aria curriculară de apartenenţa a acesteia; se sugerează o scală cu 4 calificative, după o schemă de evaluare holistică, astfel: interesat / cooperant / indiferent / ostil. Maniera studentului de a ameliora atitudinea de respingere, de către elevi, a disciplinei chimie;
c) interacţiunile studentului: 1) cu mentorul de practica pedagogica; 2) cu colegii din grupa de practică pedagogică; capacitatea de esenţializare a conţinuturilor predate / comunicate elevilor şi receptarea feed-back-ului primit
d) capacitatea probată de lucru în echipa, de către student,pe parcursul practicii pedagogice;
e) abilitatea studentului de a folosi conversaţia, de a pune întrebări , de a participa la investigaţii ştiinţifice; modul în care acesta, sub conducerea mentorului, dar şi independent de acesta, dovedeşte comportamente în acest sens;
f) dovezi de creativitate, aprioric necuantificabile strict, care pot fi evaluate holistic.
g) concluzii obţinute după efectuarea unui număr de ore de asistenţă şi de probă, la orele mentorului, în funcţie de orarul acestuia, cu sesizarea unor lacune ce pot fi înlăturate;
h) concordanţa între dorinţa de a lucra cu elevii, gradul de monitorizare a situaţiilor apărute la clasă şi rezultatele real obţinute de către student în interacţia acestuia cu elevii;
i) antrenarea studentului practicant în realizarea de mijloace de învăţământ (material didactic), în special de documentare de pe reţeaua Internet.
2. Criterii de evaluare a portofoliului
Portofoliul prezentat de către absolvent trebuie să:
- evidenţieze competenţele cognitive ale viitorului profesor, capabil să:
- cunoască terminologia şi convenţiile ştiinţifice proprii disciplinei Chimie;
- cunoască principii, legi, teorii, clasificări, criterii, metode şi reprezentări abstracte ale disciplinei Chimie;
- transpună noţiuni, reguli, principii şi legi în cazuri particulare şi semnificative sub raport instrucţional;
- interpreteze pertinent şi accesibil fenomenul fizico-chimic;
- evidenţieze competenţele acţionale, pragmatice, şi de rol ale viitorului profesor, capabil să:
- aplice şi transfere noţiuni şi să soluţioneze probleme;
- utilizeze aparatura, ustensilele şi echipamentele de laborator;
- conducă operaţii experimentale uzuale cu elevii şi să obţină date din acestea, care, la rândul lor, să conducă la o învăţare predominant euristică din partea elevilor;
- utilizeze resursele bibliografice tradiţionale şi pe cele din universul media, în vederea accesibilizării conţinuturilor şi a creşterii atractivităţii disciplinei;
- evidenţieze competenţele acţionale, pragmatice, ale viitorului profesor, prin capacitatea de abstractizare, prin conduita creativ-inovativă
- evidenţieze competenţele de relaţionare cu elevii şi colegii ale viitorului profesor, prin capacitatea de abstractizare, prin conduita creativ-inovativă, prin capacitatea de diseminare a informaţiei ştiinţifice, prin crearea unor centre de interes în preocupările elevilor din conţinuturile predate;
- releve cele mai pertinente căi de instrucţie şi educaţie, atât din punct de vedere al competenţelor cognitive, cît şi din punctul de vedere al competenţelor acţionale ;
- extindă sfera de cuprindere a demersului său didactic, de la obiectivul tradiţional (verificarea şi aprecierea rezultatelor, a produsului) la procesul / strategia care a condus la anumite rezultate;
- ia în considerare şi alţi indicatori decât achiziţiile cognitive (cum ar fi: trăsăturile de personalitate, profilul de inteligenţă, stilurile de învăţare, gradul de încorporare sau interiorizare a unor valori, metode care să evalueze achiziţiile practice, operaţionalitatea cunoştinţelor etc.);
- ia în considerare şi competenţe relaţionale şi de comunicare, atât la nivel personal, cât şi la nivelul elevului, să nu minimalizeze disponibilităţile afective.
- permită obţinerea de informaţii semnificative despre prestaţia elevilor, descrierea calitativă şi cantitativă a abilităţilor şi capacităţilor lor intelectuale, practice şi comportamentale, formularea unor judecăţi de valoare în legătură cu acestea, respectiv în legătură cu concordanţa dintre performanţele dobândite şi cele anticipate o dată cu formularea obiectivelor operaţionale;
- permită obţinerea de informaţii despre prestaţia proprie, despre viziunea proprie asupra predării-învăţării şi evaluării la disciplina Chimie.
- sesizeze competenţele potenţiale ale elevilor clasei, plecând de la premisa că profesorul debutant este pus în dificultate de elementele de originalitate oferite de elev, în parcursul unei lecţii.;
- permită obţinerea de informaţii despre curriculumul educaţional avut în vedere, despre calitatea, pertinenţa şi eficienţa aspectelor pe care parcurgerea acestuia le ridică;
- permită valorificarea tuturor informaţiilor obţinute în vederea formulării unor aprecieri şi judecăţi de valoare cât mai obiective, armonizând conţinutul ştiinţific cu aspectele psihopedagogice de abordare a personalităţii elevului, aflată în plină transformare;
- reuşească stabilirea unei ierarhii (implicită sau explicită) în clasa de elevi, prin atribuirea, în funcţie de rezultate, a unui loc, a unei atribuţii, a unui rol cît mai adecvat personalităţii elevului.
Pentru informaţii suplimentare, puteţi să-l contactaţi pe domnişoara lect.dr. Mirela Airimioaei (mirela.airimioaei@uaic.ro), de la Catedra de Chimie Anorganică.